Creștinii ortodocși o prăznuiesc cu o săptămână înainte de marele Praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos
12 aprilie - Intrarea Domnului în Ierusalim - Duminica Floriilor.
Intrarea Domnului în Ierusalim este numele uneia dintre cele mai frumoase sărbători bisericești pe care creștinii ortodocși o prăznuiesc cu o săptămână înainte de marele Praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos sau Paștele. Acest Praznic Împărătesc este închinat amintirii evenimentului Intrării Mântuitorului în Ierusalim, înainte de Patimile, Moartea și Învierea Sa din morți, cînd a fost întâmpinat și primit de către poporul iudeu ca un rege sau împărat. Mântuitorul Iisus Hristos, însoțit de Sfinții Săi Ucenici și Apostoli și de mulțime de popor călare pe un asin, a intrat în Ierusalim. Cei mai mulți din mulțime își așterneau hainele pe cale, iar alții tăiau ramurile de copaci și așterneau pe cale și le țineau în mâini și de bucurie că Iisus este în mijlocul lor strigau: “Osana, Fiul lui David ! Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de Sus!” Sărbătoarea este prima din șirul sărbătorilor împărătești cu dată schimbătoare, alături de Învierea Domnului și Înălțarea Sa la cer și Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt.
În Duminica Floriilor ramuri verzi de salcie sunt binecuvântate de slujitori cu o rugăciune specială citită în timpul Utreniei, apoi stropite cu aghiazmă în semnul Sfintei Cruci și împărțite credincioșilor, care le poartă în mâini pe tot parcursul slujbei, apoi le duc acasă și le așează la icoană sau în locurile importante din casă. Aceste ramuri de salcie simbolizează bucuria și ramurile verzi de finic și de măslin cu care mulțimile au întâmpinat pe Mântuitorul la Intrarea Sa în Ierusalim. Pe de altă parte ramurile de salcie sunt un simbol al învierii sau al biruinței asupra morții, pe care Mântuitorul a dovedit-o prin învierea din morți a lui Lazăr din Betania.
La mulți ani tuturor celor ce purtați nume de floare!