BERD A SCĂZUT SEMNIFICATIV, LA 1,4%, ESTIMĂRILE PRIVIND CREŞTEREA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI ÎN 2024

BERD A SCĂZUT SEMNIFICATIV, LA 1,4%, ESTIMĂRILE PRIVIND CREŞTEREA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI ÎN 2024
BNR a redus de două ori dobânda în vara acestui an, la 6,5%
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024, cererea mai scăzută pentru externalizare afectând sectorul IT, potrivit raportului publicat joi de instituţia financiară internaţională.
Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,4% în acest an, în scădere faţă de estimarea de 3,2% avansată în luna mai. În 2025, creşterea ar urma să fie de 2,6%, de la un nivel de 3,4% prognozat în mai.
Ţările UE din Europa de Sud-Est sunt afectate de cererea externă slabă, deşi consumul a fost rezilient, în urma majorărilor salariale solide. În Bulgaria şi România, majorarea salariului minim a stimulat cererea dar de asemenea a avut ca rezultat extinderea deficitului comercial şi s-a adăugat presiunilor inflaţioniste, se arată în raportul BERD.
Pe fondul cererii externe mai slabe, creşterea economiei României a încetinit la 2,1% în 2023 iar în primul semestru din 2024 ar urma să se înregistreze un avans de 1,3%. De asemenea, sectorul IT a încetinit semnificativ, în linie cu tendinţele globale, în timp ce producţia industrială a stagnat. Pe de altă parte, investiţiile în infrastructură continuă să sprijine creşterea. Inflaţia s-a dovedit a fi constantă, în urma majorărilor salariilor şi pensiilor. În iulie 2024, rata anuală a inflaţiei de 5,8% era cea mai ridicată din UE, conform BERD.
În plus, BNR a redus de două ori dobânda în vara acestui an, la 6,5%. Politica fiscală continuă să fie expansionistă, deficitul în primul semestru din 2024 fiind de aproximativ 3,6% din PIB, mai ridicat decât în precedenţii trei ani. În timp ce veniturile au avut o evoluţie bună în primul semestru din 2024, în urma măsurilor anunţate spre finalul lui 2023, cheltuielile au crescut. Astfel, cheltuielile de capital, salariile şi cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat toate cu peste 20% în ritm anual.
Cele mai recente estimări ale Consiliului Fiscal arată o extindere a deficitului spre 8% din PIB în 2024, se mai arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.
PIB-ul României ar urma să crească cu 1,4% în 2024 şi cu 2,6% în 2025, presupunând că o redresare va avea deja loc în semestrul doi din 2024, în pofida necesităţii de consolidare fiscală. BERD avertizează că întârzierea absorbţiei fondurilor europene reprezintă un risc la adresa perspectivelor de creştere economică.
Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât prognoza în octombrie 2023, până la 2,8%, potrivit raportului "World Economic Outlook", publicat în aprilie.
Săptămâna trecută, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, estimările privind avansul PIV în acest an.
AGERPRES
Citește și:
- 18:58 - Mitul „administratorului model” Ilie Bolojan, spulberat de Curtea de Conturi
- 15:14 - România, tot mai dependentă de gazul extern. Importurile au crescut masiv, pe fondul declinului extracției interne
- 12:32 - Ciobanii din Sibiu se revoltă față de acordul Mercosur
- 19:34 - România: făină ieftină, pâine scumpă. De ce produsele de bază costă mai mult decât în Spania sau Italia
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea de Maramures și pe Google News
_4f88515c25_a3b9209761.webp)









