26 de județe ar putea dispărea de pe harta României

România ar putea trece printr-o reorganizare administrativ-teritorială de amploare, care ar schimba radical actuala hartă a țării. Un scenariu analizat în cadrul PSD prevede reducerea numărului de județe de la 41 la numai 15, prin comasarea mai multor unități administrative cu județele în care se află actualele Curți de Apel.

Dacă această variantă ar fi pusă în aplicare, 26 de județe ar putea dispărea ca entități administrative distincte. Printre orașele care ar putea deveni centre regionale se numără Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța și Craiova.

Propunerea face parte dintr-un proiect mai amplu de reformă administrativă, coordonat de vicepreședintele PSD Dragoș Benea. Acesta susține că reorganizarea nu trebuie să se limiteze la comasarea comunelor, ci trebuie să includă și redesenarea actualelor granițe județene.

România ar putea rămâne cu doar 15 județe. Ce se întâmplă cu actuala împărțire administrativă

Una dintre variantele analizate de social-democrați pornește de la modelul celor 15 Curți de Apel existente în România. Acestea au deja circumscripții teritoriale care reunesc mai multe județe, iar organizarea lor ar putea reprezenta un punct de plecare pentru viitoarea structură administrativă.

În acest scenariu, actualele județe ar fi grupate în regiuni mai mari, fiecare având un centru administrativ propriu.

Printre județele care ar putea să își păstreze statutul de centre regionale se numără:

• Bihor;

• Timiș;

• Dolj;

• Constanța;

• Galați;

• Prahova;

• Alba;

• Mureș;

• Bacău;

• Iași;

• Suceava;

• Cluj;

• Brașov;

• Argeș.

Bucureștiul ar avea, la rândul său, un statut distinct în această configurație.

În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea fi comasate cu unitățile administrative învecinate.

Numărul final al județelor nu a fost stabilit, iar configurația prezentată reprezintă doar una dintre variantele aflate în discuție.

Brașovul ar putea deveni centru administrativ regional

Brașovul se numără printre județele care ar putea să își păstreze statutul administrativ în cazul aplicării modelului celor 15 Curți de Apel.

Orașul ar putea avea un rol important în coordonarea unei regiuni care să reunească mai multe județe din centrul țării. Actuala Curte de Apel Brașov are în circumscripția sa județele Brașov, Covasna și Harghita.

O eventuală reorganizare după acest model ar putea însemna concentrarea unor instituții și servicii administrative în centre regionale, cu modificări importante pentru locuitorii județelor comasate.

Pentru Brașov, păstrarea statutului de centru administrativ ar putea însemna consolidarea rolului său regional în domenii precum administrația publică, infrastructura și serviciile instituționale.

Totuși, nu există încă o configurație oficială a noilor regiuni și nici o decizie privind instituțiile care ar urma să fie relocate sau reorganizate.

Ce județe ar putea fi comasate în vestul și sud-vestul României

În vestul țării, Bihorul ar putea deveni centrul unei regiuni care să includă și actualul județ Satu Mare. Timișul și-ar păstra statutul de centru administrativ, în timp ce Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi integrate în aceeași structură regională.

În sud-vest, Doljul ar urma să coordoneze o regiune formată prin reunirea actualelor județe Olt, Gorj și Mehedinți.

Această variantă ar avea Craiova drept principal centru administrativ al Olteniei. Ideea reorganizării este susținută și de lideri social-democrați din regiune, printre care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.

Tulcea, Buzău și Dâmbovița ar putea dispărea ca județe

Și în sud-estul României sunt analizate modificări importante.

Constanța ar putea deveni centrul unei regiuni care să includă și județul Tulcea. Galațiul ar urma să își păstreze statutul de centru administrativ, iar Prahova ar putea prelua un rol regional mai important, prin integrarea județelor Buzău și Dâmbovița.

În Transilvania, Alba, Mureș, Cluj și Brașov s-ar putea număra printre centrele administrative care își păstrează statutul.

În Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar putea deveni principalele centre regionale, prin comasarea unor județe precum Neamț, Vaslui și Botoșani cu unitățile învecinate.

Ce se întâmplă cu Bucureștiul și județul Ilfov

Una dintre cele mai importante schimbări ar putea viza Capitala și zona metropolitană.

Scenariul analizat în PSD presupune inclusiv desființarea Primăriei Generale a Municipiului București, iar atribuțiile acesteia ar urma să fie preluate de primăriile de sector.

Totodată, județul Ilfov ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă, localitățile sale urmând să fie reorganizate în noua structură teritorială.

O asemenea schimbare ar avea consecințe importante asupra administrației locale și asupra modului în care sunt gestionate serviciile publice în Capitală și în localitățile din jur.

Dragoș Benea: Reorganizarea trebuie să includă și actualele județe

Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma administrativ-teritorială, a explicat că reorganizarea trebuie să depășească nivelul comunelor și să vizeze inclusiv structura județelor.

Acesta a indicat modelul celor 15 Curți de Apel drept un posibil punct de plecare pentru discuții, însă a precizat că numărul final al județelor nu este stabilit.

Potrivit lui Benea, viitoarea organizare trebuie fundamentată pe criterii clare de sustenabilitate, printre care populația rezidentă, capacitatea financiară a administrațiilor locale și posibilitatea de colectare a taxelor și impozitelor.

Social-democratul a arătat că sunt analizate mai multe variante, iar numărul viitoarelor unități administrative ar putea fi diferit de cel rezultat din modelul Curților de Apel.

Reforma administrativă ar putea schimba și alegerile locale din 2028

Un alt obiectiv al proiectului este ca prima etapă a reorganizării să fie încheiată înaintea alegerilor locale din 2028.

Potrivit lui Dragoș Benea, o asemenea calendarizare ar permite desfășurarea scrutinului în noua configurație administrativă, astfel încât partidele să își construiască organizațiile și candidaturile în funcție de noile structuri.

Reforma ar putea presupune nu doar comasarea județelor, ci și reducerea numărului de primării și reorganizarea administrațiilor locale considerate nesustenabile financiar.

Deocamdată, însă, proiectul se află în etapa de analiză și dezbatere politică. Nu există o hotărâre definitivă privind dispariția celor 26 de județe, iar forma finală a reorganizării urmează să fie stabilită după evaluarea variantelor propuse.