ONU și-a exprimat luni îngrijorarea cu privire la atmosfera de "suspiciune reciprocă" din Kosovo
După conflictul din Ucraina, o nouă țară vecină cu România ar putea avea parte de tensiuni, atrage atenția chiar ONU.
ONU și-a exprimat luni îngrijorarea cu privire la atmosfera de "suspiciune reciprocă" din Kosovo, solicitând "măsuri de dezescaladare" între Belgrad și Pristina, ai căror reprezentanți s-au acuzat reciproc că poartă responsabilitatea pentru deteriorarea situației, notează AFP.
Tensiunile sunt extrem de mari între Kosovo și Serbia de la moartea unui polițist kosovar ucis într-o ambuscadă, pe 24 septembrie. Se pare că a fost împușcat de un comando paramilitar compus din sârbi kosovari.
"Evenimentele majore din 24 septembrie au exacerbat un mediu de securitate care se degrada deja, marcat de o atmosferă de suspiciune reciprocă și percepții contradictorii, în special în nordul Kosovo", a declarat în fața Consiliului de Securitate șefa misiunii Națiunilor Unite în Kosovo, Caroline Ziadeh, apelând la "dialog" pentru a ieși din "impasul politic".
"Măsuri de dezescaladare sunt cruciale pentru a reduce tensiunile" a insistat ea, exprimându-și "speranța" într-o evoluție pozitivă după întâlnirile care au fost organizate în weekend de americani și europeni la Belgrad și Pristina.
Ea a cerut în special recunoașterea "fără întârziere sau condiții prealabile" a asociației municipalităților sârbe din Kosovo.
În aceste orașe predominant sârbe din nordul Kosovo, alegătorii sârbi au boicotat ultimul scrutin, ceea ce a dus la alegerea unor primari albanezi - cu o prezență la vot sub 4%. Instalarea lor în funcție a degenerat într-o revoltă în primăvară.
"Comunitatea municipalităților sârbe este un element inevitabil pe care se bazează aplicarea oricărui alt acord", a insistat în fața Consiliului de Securitate al ONU premierul sârb, Ana Brnabic, subliniind, totodată, că Pristina poartă responsabilitatea pentru evenimentele din 24 septembrie.
Acestea sunt, "din păcate, consecința logică a domniei fricii și terorii impuse de Pristina, în pofida apelurilor la dezescaladare din partea comunității internaționale", a declarat ea, descriind o "campanie tăcută de epurare etnică".
Cuvinte reluate de președinta Kosovo, Vjosa Osmani-Sadriu, care acuză Belgradul de "epurare etnică prin mijloace administrative" în Serbia și "trimiterea regiunii înapoi în anii 1990".
"Ceea ce s-a întâmplat pe 24 septembrie nu a fost doar un atac asupra Kosovo, a fost un plan de destabilizare a Balcanilor de Vest", a insistat ea.
Kosovo, cu 1,8 milioane de locuitori, dintre care 120.000 de sârbi, și-a proclamat independența față de Serbia în 2008 - pe care Belgradul nu a acceptat-o niciodată. Și întrebarea rămâne obsesivă pentru unii sârbi, care consideră teritoriul drept leagănul lor național și religios, mai scrie AFP.
Sursa: Newsinn
