Social· 4 min citire

România ar putea rămâne cu doar 8 sau 15 județe din 2028. Ce se întâmplă cu Harghita și Covasna

Reformă administrativă România

Reformă administrativă România

Publicat18 nov. 2026, 08:26
Sursărealitatea.net

România analizează două scenarii de reorganizare administrativă: 8 sau 15 județe. Ce se întâmplă cu Harghita și Covasna?

România ar putea trece printr-o amplă reorganizare administrativ-teritorială începând din 2028, iar actuala hartă a județelor s-ar putea schimba radical. Două variante sunt analizate în mediul politic: reducerea numărului de județe la 15 sau reorganizarea țării în opt mari unități administrative, după modelul regiunilor de dezvoltare.

În ambele scenarii, județele Harghita și Covasna ar putea avea un statut aparte. Potrivit informațiilor prezentate în discuțiile politice, cele două județe ar putea rămâne separate, în actuala formă administrativă, în contextul preocupărilor exprimate de UDMR privind protejarea drepturilor minorității maghiare.

Reforma administrativă este discutată în paralel cu reorganizarea comunelor și reducerea cheltuielilor din aparatul public. Deocamdată, nu există o decizie finală privind noua împărțire a teritoriului României.

Două scenarii pentru comasarea județelor din România

Prima variantă luată în calcul presupune reorganizarea teritorială după modelul actualei împărțiri a circumscripțiilor Curților de Apel.

În acest caz, România ar putea ajunge de la 41 de județe, la care se adaugă municipiul București, la numai 15 județe.

Mai multe județe actuale ar urma să fie reunite într-o singură structură administrativă. De exemplu, Galați, Brăila și Vrancea ar putea forma un singur județ, cu centrul administrativ la Galați.

Un alt exemplu vizează județele Maramureș, Sălaj și Bistrița-Năsăud, care ar putea fi integrate într-o structură administrativă coordonată de județul Cluj.

O asemenea reorganizare ar modifica semnificativ distribuția instituțiilor publice și modul în care sunt administrate serviciile la nivel local.

A doua variantă: România împărțită în opt mari județe

Al doilea scenariu pornește de la actualele regiuni de dezvoltare și presupune transformarea acestora în opt mari unități administrative.

Varianta ar avea avantajul că ar putea fi pusă în aplicare fără modificarea Constituției, potrivit explicațiilor prezentate în materialul-sursă.

Noua hartă ar putea arăta astfel:

  • Iași – ar urma să devină centrul administrativ al regiunii de Nord-Est.

  • Constanța – ar coordona regiunea de Sud-Est.

  • Prahova – ar deveni centrul administrativ al regiunii de Sud.

  • Dolj – ar reprezenta regiunea de Sud-Vest.

  • Timiș – ar coordona regiunea de Vest.

  • Cluj – ar deveni centrul administrativ al regiunii de Nord-Vest.

  • Brașov – ar reprezenta regiunea Centru.

  • București-Ilfov – ar rămâne o structură distinctă.

În această variantă, Harghita și Covasna ar putea continua să existe ca județe separate, fără să fie absorbite de o altă structură administrativă.

De ce ar putea Harghita și Covasna să rămână județe separate

Situația celor două județe este una sensibilă din punct de vedere politic și administrativ.

UDMR a transmis că susține reforma administrației, însă respinge o reorganizare făcută în grabă, fără consultarea comunităților locale și fără garanții privind protejarea drepturilor minorității maghiare.

Reprezentanții formațiunii au atras atenția că o eventuală comasare ar putea afecta drepturile comunității maghiare, motiv pentru care solicită să fie implicați în procesul de elaborare a reformei.

Păstrarea județelor Harghita și Covasna în actuala configurație ar putea reprezenta, astfel, o soluție de compromis în negocierile politice privind noua împărțire administrativă.

Deocamdată, însă, această variantă nu reprezintă o decizie oficială, ci una dintre posibilitățile discutate în contextul reformei.

Reforma administrativă, amânată pentru anul viitor

Pe lângă reorganizarea județelor, autoritățile analizează și comasarea comunelor cu populație redusă.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut ca Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament pentru această reformă înainte de adoptarea bugetului, astfel încât modificările administrative să poată fi luate în calcul la stabilirea cheltuielilor publice.

Vicepremierul Marian Neacșu consideră însă că reforma ar putea fi adoptată abia anul viitor, argumentând că procesul este complex și nu poate fi realizat într-un interval scurt.

În paralel, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a avertizat că își va pune funcția în joc dacă reformele promise se vor limita la câteva comasări de comune și instituții.

Pentru reorganizarea localităților va fi necesară și consultarea populației prin referendumuri organizate în comunele vizate. Unul dintre punctele încă neclarificate este pragul de populație sub care localitățile ar urma să fie comasate.

O reformă discutată de mai multe guverne, dar niciodată finalizată

Reorganizarea administrativ-teritorială a României nu este o temă nouă. Mai multe guverne au analizat, de-a lungul timpului, posibilitatea reducerii numărului de județe și a eficientizării administrației locale.

Subiectul a revenit în atenția clasei politice în mai multe mandate, însă proiectele nu au fost transformate într-o reformă concretă.

Dacă actualele propuneri vor fi puse în aplicare, România ar putea avea, din 2028, o hartă administrativă complet diferită de cea cunoscută în prezent.

Până atunci, rămâne de văzut care dintre cele două scenarii va fi susținut de partidele aflate la guvernare și în ce măsură vor fi acceptate propunerile reprezentanților comunităților locale.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Maramures și pe Google News

Mai multe știri din Social